am decis ca „batranetea” este un DAR !!

eu liam primit aceasta poveste de la o prietena „batrana ” ca si mine !! noi ne-am regasit in ea …oglindea in vorbele ei ceea ce si noi simtim si traim!!

„De o tinerețe frumoasă au parte mulți, însă de o bătrânețe frumoasă – prea puțini.

Zilele trecute, o ființă tânără m-a întrebat cum e să fiu bătrână. Recunosc că m-am pierdut puțin cu firea, deoarece eu nu mă consideram a fi bătrână. Văzându-mi reacția, ființa s-a zăpăcit, de aceea i-am spus că întrebarea ei este interesantă, și că mă voi gândi la ea și că în curând îi voi răspunde.

„Am decis că bătrânețea este un dar. Cred că pentru prima dată pot spune că astăzi sunt persoana care îmi doream cândva să fiu. Nu, bineînțeles că nu e vorba despre corpul meu! Uneori acest corp mă lasa disperată – ridurile, pungile sub ochi, petele pe piele, fundul lăsat.

Adesea mă șochează bătrânica ce s-a mutat cu traiul la mine în oglindă, însă nu obișnuiesc să-mi fac mult timp griji pe seama acestei cauze, și neliniștile îmi trec repede.

Pentru nimic în lume nu mi-aș schimba prietenii extraordinari, viața remarcabilă, familia mea adorabilă ca să am mai puține fire de păr sur și o burtă dreaptă.

Cu cât îmbătrânesc, devin mai îngăduitoare cu mine, mai puțin critică.

Am devenit prietenul meu.

Nu-mi fac reproșuri pentru că am mâncat cu un biscuit mai mult, pentru că nu mi-am strâns patul, pentru că mi-am cumpărat această șopârlă de ciment prostească, de care nu am deloc nevoie, dar care oferă grădinii mele un aer avangardist.

Am dreptul să mănânc prea mult, să nu strâng după mine, să fiu chiar extravagantă. Am fost martoră la cum prea mulți prieteni au părăsit această lume prea devreme, înainte să înțeleagă, înainte să încerce marea libertate ce o oferă bătrânețea. Cine și ce treabă are dacă citesc până la patru dimineața și dorm până la amiaza.

Uneori sunt uitucă, ce-i drept.

Dar mă rog, nu toate în viață merită memorate, iar despre ceea ce contează cu adevărat îmi voi aduce aminte la sigur.

Pot spune „nu” absolut sincer. Pot spune „da” absolut sincer.

Pe măsură ce îmbătrânești, e tot mai ușor !!””

si pe urma nu la batranete dam …”in mintea copiilor”??!!

la multi ani , copilaresti!!

IMG_5342 01ac3e6561b158bcdf737262c1bf6f10815dcb4a95

Anunțuri

18 gânduri despre “am decis ca „batranetea” este un DAR !!

  1. sorina

    eu cred ca nu am imbatranit inca…nu ma regasesc in nici un rand…nici o fraza…la fel imi fac patul , in fiecare dimineata, ptr ca-mi place enorm cum soarele de dimineata pica pe culorile pledului ce mi l-am cumparat cu atat drag…la fel imi fac dusul de dimineata…cantant…sau fredonand din Sia (de ex azi dimineata :))…la fel de mult citesc…scriu…pozez…la fel de mult am grija de silueta (ieri mi-am cumparat zahar Stevia :)) …la fel de mult imi place sa ma machiez …sa ies in lume…sa socializez…oi fi eu defecta…sau inca nu mi s-a-mplinit sorocu’ ?!!! :))))))))))

  2. Ne-a fost dăruită bătrânețea ca să înțelegem mai ușor tinerețea și toate darurile vieții, spun eu.
    Și ai dreptate, ne este mai ușor să spunem „da” și „nu”, chiar dacă trupul ni-l purtăm ceva mai greu.
    Doar sufletul rămâne tânăr, iar uneori uităm acest decalaj și „dăm în mintea copiilor”.

    La mulți ani frumoși!

  3. Nina, ești atât de frumoasă și de tânără… un grup de cuvinte și un număr (ani, kilograme, centimetri) e nimic și tu știi asta. Cred că primul blog pe care l-am descoperit a fost al tău, când bâjbâiam în dorința de a-mi face unul fără să am habar cu ce se mănâncă. Am fost atât de fascinată și am dorit să am unul la fel. 🙂
    Unul din lucrurile care-mi plac aici e că nu există pronume personal la persoana a doua plural sau pronume de politețe. E doar you. Asta nu înseamnă că oamenii nu au respect ci că sunt mult mai apropiați.

    1. multumesc „dulceata”!! ceea ce pretuiesc eu ff tare este consensul si simpatia „sufletesca” ce se creeaza aici in blogo-lume intre unii dintre noi ,fara sa ne vedem fara sa ne strangem mana …doar din vorbe scrise si din ganduri ce ne unesc…!! asta cred eu ca este mai de valoare decat o relatie formala de amicitie!! si eu iubesc „sarea” din inscrisurile tale!!…cu drag ne vom intalni aici ..tu cu aerul tau de tinerete dulce-sarata ,eu cu „intelepciunea mea de ….adulta…(vezi nu zic batranete)…sa-ti povestesc cu suflet din experientele mele de viata!!

  4. eu ma consider tanara. Fuarte tanara si frumoasa si desteapta si modesta 🙂 inca ma uit dupa haine roz si cu buricul gol, desi nu le mai port din motive evidente :))), si ma mai lasa memoria, si ma mai impiedic etc. Imi dau seama ca tre sa o las mai moale cand tuoate treburile ce le faceam alta data bine acum dau rateuri sau le uit.
    Si o sa ma consider tanara for ever – asa am decis – si la 80 ani am decis ca ma consider tinerica. Viata e relativa – am in apropiere o casa de batrani si cand ii vad la plimbare in baston sau cadru, ma vad tinerica si frageda ( aici dupa o varsta e la moda sa cumpere o garsoniera in blocuri special pt batrani amenajate, cu lift si cadru medical si o pseudo bucatarie comuna si sala de mese/distractii seara etc)

  5. Nu este cazul să vă socotiţi bătrână. Nu voi uita niciodată cuvintele înţelepte ale unui Părinte pe care l-am cunoscut cu ani în urmă şi care, la 96 de ani, îmi spunea că se simte tânăr şi optimist. Deşi o cataractă rebelă îi adusese orbirea totală, era incredibil de activ- Şi fizic şi spiritual. Făcea flotări şi genuflexiuni, învăţase toate drumurile pe de rost (ştia numărul de paşi până la toate locurile pe unde se ducea singur!!), Se „uita” la tv, asculta radio şi compunea poezii, pe care le memora şi le tot recita, ca să nu le uite… M-a pus pe gânduri o vorbă de-a dânsului: „voi, ăştia tineri, sunteţi mai bătrâni decât mine la suflet!”
    Numai bine vă doresc şi zile frumoase! 🙂

  6. Minunata intorcere in sine, draga Nina! Ce e mai frumos decat sa te asezi, sa te opresti din goana cu care ai fost obisnuit si sa intelegi ca poti alege si schimba orice gand, cu meticulositate de artizan?… ca pentru prima oara, dupa multa vreme, te simti trezit la viata, te reintalnesti cu fiinta neprihanita care ai fost odata si inima ti se umple de bucurie uite-asa, cu totul… ca renunti sa muti muntii din loc si dulcea oboseala te trimite inapoi printre carti, de unde ai plecat, printre flori si muguri si pasari si alte bucurii de-o clipa…
    Nu m-as intoarce in timp niciunde altundeva decat unde sunt… Nu m-am simtit niciodata mai tanara si mai frumoasa decat la anii batranetii…
    Te imbratisez cu mult drag, frumoasa Nina,
    Camelia

    1. multumesc „floricico” eu cred cu tarie ca suntem ceea ce „ne simtim si percepem” in sufletul nostru, tinerete sau batranete un numar de ani??? nuuu o stare interioara pe care o scoti la citit in exterior sa „vada lumea””!!!

  7. „La vie est trop courte pour vous soucier de ce que les autres disent ou pensent de vous. Amusez-vous bien et donnez-leur des sujets de conversation!”(Meryl Streep) – Viata-i prea scurta ca sa ne facem griji la ceea ce unii zic sau cred despre noi… Amuzati-va bine si dati-le subiecte de conversatie… 🙂 versiunea engleza @ Mélanie NB(spicy Mel B) – FB = cartea de moaca… 😉

  8. Pingback: Luni, pe baricade | O zeama de cuvinte

  9. Mi-a șoptit o rândunea că e/a fost de curând ziua ta. 😀
    La mulți ani minunați om frumos pe dinăuntru și pe dinafară!!! Să fii fericită și sănătoasă!
    (mi-e dor să te citesc). Te pup XOXO

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s