I did it my way ….!!

Regrets, I had a few…but than again too few to mention .. !

m-am intrebat de multe ori ce anume REGRET cel mai mult din viata mea ..(ca am facut sau am ratat..)!! acum sunt sigura ca stiu…regret ca nu am ascultat de „”primul impuls””..primul gand ..prima tresarire ce am avut-o…sa plec din tara cand am terminat facultatea, sa accept un barbat in viata mea, sa n-accept sa ma casatoresc, sa mai fac un copil, sa plec in america…toate astea au avut”” ä second thought””…sa ma gandesc mai bine…nu a fost ff rau..dar „PRIMUL GAND trebuie urmat el este ceea ce cu adevarat vrei tu si poti in viata …!!

But thruogh it all, when there was doubt, I ate it up and spit it down,I faced it all and       I   stood tall …!!

am reusit sa stau dreapta , sa nu ma plec sa nu ma umilesc…am refuzat functii..spunand ca eu nu pup in cur..nu execut ordine ,si am patit-o ca de ,la romanica in institutiile de stat chiar si spitale nu intri ca esti bun ci ca esti .nepotu’…cumnatu’..partidu” platitu” dar…I ate it up and spit it down…pacientul e cel care decide daca ”ësti bun” moral si profesional…””and I stood tall „”!!

I’ve loved I’ve laughed and cried…!! not in a shy way ..!!

rad din tot sufletul ,plang cand ma doare viata , iubesc cand nu mai credeam ca se poate…si de nimic din ce-am facut in viata nu mi-a fost rusine…!!

si ceea ce fac mai presus de orice este sa-mi respect promisiunile si sa fiu punctuala si sa fac asta si cu cei care n-ar merita dar…asa cred eu ca inseamna sa te respecti pe tine ca sa fi respectat de ceilalti !!

And I did it my way !!

si aici, in blogo-lume…unde constat …cu durere…ca din ce in ce mai putini ne exprimam in „”our way”” si ca inscrisurile sunt doar sa avem pozitii in zelist (???)( la ce va foloseste???), sau sa ne „‘comenteze”” unii si altii ca suntem in trend…!! pot accepta chiar si ignorarea unui comentariu de al meu desi il fac din inima si numai daca simt

dar „”my way”” inseamna sa spun deschis ca-mi place .ca nu , ca-mi pare falsitate sau exagerare…ma abtin si trec mai departe si …eu cred ca nu apreciez omul ( pe care nici nu-l cunosc) ci un gand al lui la un moment …si nu toate momentele voastre o sa-mi placa cum nici voua de mine…!!

m-am abtinut sa mai trec pe aici …am o experienta de facebook in care mi-a placut pana cand ….am simtit invadarea intimitatii ..fals, minciuna ..””trend””…si am iesit linistita si ff calma de acolo!!

cam asa incep sa simt si pe aici..(exagerez, ???) si cred ca iau o scurta vacanta doar ca sa ma mai gandesc un pic…

To say the things you truly feel and not the wards of one who kneels …!!

the record shows I took the blows , and did it MY WAY !!!

ma inclin in fata inegalabilului Frank Sinatra care a avut acea valoare”” ïn his way”” !!

zambettrezit

Anunțuri

10 gânduri despre “I did it my way ….!!

  1. guten tag aus Tulus! 🙂 arati superb în poza… ❤

    @"inseamna sa te respecti pe tine ca sa fi respectat de ceilalti !!" – exact si valabil pe toate meridianele… ref la "blogging break", zelist, etc, TU decizi, you're your own boss…
    * * *
    P.S. stii cu siguranta ca celebru' "my way" e traducerea si preluarea originalului francez al lu' Claude François – "comme d'habitude": 🙂

    1. nu ..n-am stiut ca are alt „”tata”” dar vorbele si tonul cu care o canta sinatra au un farmec si o profunzime …care ma impresioneaza continuu !!
      tu „”plimba-ma „” cu postarile tale incontinuare ca eu aici sunt ..citesc, ma gandesc..si mai vedem !!

  2. Se pare, din ceea ce spui, ca ai fi cazul fericit. Eu am atitea chestii de regretat, ca refuz sa ma mai gindesc la ele. Iar daca vreuna ratacita-mi inunda mintea, ma consolez cu faptul ca orice as face acum nu mai pot indrepta greseala respectiva. Mentionez ca regretele se leaga de actiuni intreprinse … my way 😉 Asa ca n-as putea spune ca ma mindresc cu tot my way-ul meu.
    Dar sa ne intelegem, nu regret unde sunt si ceea ce fac. De fapt niciodata n-am regretat la momentul respectiv, ci abea dupa un timp. 😆
    Si inca ceva, tu nu-mi esti unul din regrete 😉

    1. multu papa, ca nu ma dai la „regrets”!! de fapt noi oamenii care mai gandim si mai simtim un pic ..in aceasta era „ambigua”” stim sa pretuim ceva ce ne place si apreciem, chiar daca viata nu ne aduce intotdeauna fata in fata !!
      si eu si noi toti am facut greseli in viata…ceea ce eu mi-am propus ..si am reusit este sa nu-mi para rau nici macar de aceste greseli…sa extrag un bine din orice rau petrecut in viata mea ..asta este optimism cred eu…asta m-a facut sa rezist inca cu zambetul pe buze in acest loc …si-n acesta lume !!
      greselile nu se pot indrepta dar..ne pot invata cele doua variante „asa NU, asa DA””!!
      ce sa zic pacat ca sunt inteleapta acum cand sunt „expirata „”! eu tot cred ca intr-o alta tara decat romanica ..profesional as fi fost mult mai sus …dar…pentru ca imi place ff tare ceea ce fac …cand aduc pe lume bebelusii si ma joc cu ei asa morfoliti scosi din p..zda ma-si, stiu ca n-am trait degeaba …!!

  3. Expirata, tu? Te-nseli draguto. Expirati suntem cind dam coltul. Acum fiind inca in viata, ne lafaim in termenul de garantie 😉
    Referitor la doctorii de aici, as zice ca te-nseli intrucitva. Medicina aici e robotizata. Pacienti stau pe-o banda rulanta si la fiecare 8 minute iese cite unul c-o reteta in mina. Aici nu exista sfaturi. Cu cit te imblnavesti mai des, cu atit mai bine. Doctorul de familie isi ia de la stat 15$ pe-o vizita, iar asigurarea il rupe. Asa ca trebuie sa-si maximalizeze sau maximizeze (ute ca nu mai stiu cum e corect) cistigul orar, reducind numarul de minute pe vizita 😉

    1. vezi papa de aia eram eu buna „acolo” pentru ca eu am calitatea de a asculta si a explica ..ceea ce in medicina este ff important si apreciat ..dar…o sa ma \’expatriez „si eu la pensie…cu babutele si mosuletii…!!

  4. sorinadavid

    acum, cand te-am „descoperit” ai de gand sa pleci din lumea virtuala ? ptr ca nu-ti mai poti pastra integra intimitatea ?..la naiba..asta e viitorul..suntem un numar in dreptul caruia ne sunt scrise/descrise toate „datele’ din care suntem plamaditi..poate ca in spatele acestui numar ne putem descoperi si noi, mirati constatand, incet incet, ca exact asa suntem 🙂
    cat priveste „despre regrete”…eu cerd ca nu trebuie sa regretam nimic din ce am facut…a fost decizia momentului, mai mult sau mai putin gandita, analizata..asa am crezut in acel moment ca-i mai bine ptr noi, ptr ceilalti si asa am facut…acum, la varsta senectutii, privind inapoi gandim ca o doza de nebunie si inconstienta nu ne-ar fi stricat in anumite momente decizionale ale vietii..dar..asta mai tine si de destin..de ce scrie in cartea fiecaruia…
    suntem o generatie care a fost „programata” ..educata…manipulata…etc etc sa ne purtam viata intr-un anumit mod…nebuniile nu prea erau permise..”nu era frumos!..ce zice lumea?!…ce zic vecinii…?!” suntem o generatie care a fost educata sa-si asculte parintii si sa le poarte de grija pana la „capat”…dar schimbarea vremurilor si a mentalitatilor ne-a adus in pragul de a asculta mai mult de copii (asa cum am fost invatati sa ascultam de parinti)…si dintr-o data ne trezim intr-o dilema si ne intrebam ce e mai bine?…ca nu mai suntem „ascultati” de nimeni (vezi copii) iar noi „ascultam” de toata lumea (vezi parinti si copii)…
    pe mine „nebunia” sau „datoria”..de fapt, exact cum am spus mai sus „dubla-datorie” m-a facut ca intr-o luna sa dau liber la toate constrangerile..prejudecatile…adunate de-a lungul vietii…si..am iesit la pensie (anii si munca mi-au permis sa ies la 57 de ani…sa impart „agoniseala” pe la prieteni si straini…asa, de aiurea, precum vantul de toamna frunzele) ..sa las tot in urma…sa nu mai incui usa la plecare si sa incep o noua viata pe „taramul fagaduintei”…si e ok…am ajuns la concluzia ca nu-ti trebuie prea mult sa iei astfel de decizii…si ca…si mai important..nu ai nevoie de mileuri pe tv ca sa traiesti minunat…si sa te simti liber…fericit…
    agoniseala aia tampita …plapumile si asternuturile cu monograme pregatite de bunica ptr cadoul de nunta….mileurile facute de mama..macrameuri muncite din greu in vremurile cand se stingea lumina si buchiseala era mai anevoioasa la lumanare…bibliotecile pline ..pe trei randuri, ca sa-ncapa…covoarele din lana pura si cu firul cat mai lung , ca sa ti se afunde piciorul si sa atraga moliile…toate aceste „bunuri” incarcate de amintiri ce te tin pe loc, de cele mai multe ori, sunt desertaciune…nimic din bunurile materiale nu conteaza atata timp cat nu fac decat sa-ti ingreuneze viata si nu sa ti-o faca mai usoara…
    Doamne cat am scris…sper ca m-am facut inteleasa..cat de cat.. 🙂
    concluzia este ca..nu conteaza ce varsta ai ca s-o iei de la capat…sau sa contnui viata in mod total diferit decat ai facut-o pana in momentul hotararii…si daca hotararea e luata, nu trebuie sa astepti prea mult pana cand si actionezi…o pui in practica..totul e sa crezi din tot sufletul si cu toata mintea ca va fi mai bine..mult mai bine…
    Bafta !

    1. doamne … m-ai uns pe suflet !! acum sunt de garda si plec la o urgenta dar … ai vorbit ca si cum ai fi in mintea si sufletul meu!!
      maine dupa ce ma remontez „te mai citesc” o data si … stiu sigur ca nu am trait degeaba !!

  5. Bucuroasă de-a cunoaște un om cu frământări lăuntrice, că azi se scrie pe unele bloguri mai mult din neavând ce face altceva… În toate situațiile, când, încearcă, dar nu biruie!, a mă hărțui trecutul cu tot felul de regrete, lacrimi… am un argument, care îmi stopează gândurile cenușii: „Doar cel ce nu face nimic, nu greșește niciodată!”. Despre zborul sufletului pot doar să zic: Cu cât mai larg desfac aripile, cu atât e mai împlinit! Nu cunosc rețete, demne de urmat sau neglijat… undeva am citit sau ascultat următoarele: „Omul e cea ce gândește! Ai grijă la gândurile tale, că se vor transforma în cuvinte, ai grijă la cuvintele tale, că se vor transforma în fapte, ai grijă la faptele tale, că din ele îți vei construi fericirea!” Toate gândurile senine! Cu respect, Maria Botnaru

    1. asa am realizat totul in viata ,cum spui tu..cu gandul intens cu vorba (repetam zilnic „”asta vreau”” cu fapta si …mi-a iesit …doar tara asta m-a dezamgit ca nu-si iubeste fii si ii vinde ca si pe mine ..si asa imi propun acum ,de ceva ani sa plec si…imi pare rau dar…nu mai am de mult speranta ca vom invata sa pretuim valoarea simpla umana si profesionala si…am obosit de atata coruptie si micime si nulitate …si asta e !!
      am invatat ca acasa este acolo unde esti fericit si te simti bine !!
      ma bucur sa te vad aici, sa citesc ce gandesti si multumesc de vorbe !!
      ne mai vedem „”oriunde vom fi sigur va fi pamant si net !!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s